Bullying la Questfield International College, responsabilitate fără documentare

În mediul educațional, fenomenul bullying impune o atenție sporită și o reacție structurată din partea instituțiilor școlare, în vederea asigurării unui climat sigur și protector pentru toți elevii. Lipsa unor măsuri clare și documentate în cazurile de hărțuire repetată poate avea efecte psihologice serioase și ridică întrebări privind responsabilitatea instituțională și eficacitatea mecanismelor de intervenție.

Bullying la Questfield International College: responsabilitate fără documentare

Investigația realizată pe baza documentelor și declarațiilor puse la dispoziția redacției relevă o situație de bullying sistematic petrecută pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate ale familiei elevului vizat, însoțite de solicitări scrise adresate cadrelor didactice, conducerii și fondatoarei instituției, nu au generat răspunsuri scrise sau măsuri documentate care să ateste intervenții concrete. În plus, un răspuns verbal atribuit fondatoarei, exprimat prin afirmația „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”, indică o posibilă presiune asupra familiei de a se retrage, fără a exista clarificări oficiale din partea școlii.

Descrierea situației semnalate și lipsa reacțiilor documentate

Conform corespondenței și relatărilor analizate, elevul a fost supus unor comportamente agresive repetate, constând în jigniri zilnice, umiliri publice, excludere socială și etichetări degradante, atât în timpul orelor, cât și în pauze. Aceste comportamente au fost aduse în atenția învățătoarei, conducerii școlii și fondatoarei prin emailuri oficiale, însă nu există în documentele puse la dispoziție dovezi ale unor măsuri scrise, procese-verbale sau planuri de intervenție formale. Intervențiile au fost consemnate ca fiind preponderent verbale și informale, fără a demonstra oprirea fenomenului.

Stigmatizarea medicală ca formă de bullying

Un aspect semnificativ al situației este utilizarea repetată, cu scop discreditant, a unei etichete medicale în cadrul colectivului de elevi, care nu a fost folosită într-un cadru educațional sau de protecție, ci ca o formă de umilire și marginalizare. Specialiștii consultați afirmă că o astfel de practică constituie o formă agravată de bullying, cu impact major asupra dezvoltării emoționale a copilului, indiferent de existența unei afecțiuni reale. Lipsa unor reacții ferme și documentate din partea școlii a permis menținerea acestei situații, ceea ce poate fi interpretat ca o tolerare instituțională a fenomenului.

Gestionarea sesizărilor: comunicări scrise versus intervenții informale

Familia a transmis în mod constant sesizări detaliate și solicitări clare de intervenție, însă răspunsurile au fost în mare parte verbale, fără documentație administrativă. Din corespondențe nu rezultă declanșarea unor proceduri interne, aplicarea de sancțiuni sau implementarea unor măsuri de consiliere psihopedagogică. Această abordare a condus la o diminuare a responsabilității instituționale și la o trecere progresivă a acesteia către familie, care ar fi fost confruntată cu sugestii implicite sau explicite de retragere din unitatea de învățământ.

Impactul psihologic și efectele asupra copilului

Conform raportului psihologic și declarațiilor familiei, expunerea prelungită la bullying și stigmatizare a generat anxietate severă, retragere socială, refuz școlar și pierderea sentimentului de siguranță. Aceste manifestări sunt conforme cu efectele unui abuz emoțional repetat, subliniind necesitatea unui răspuns adecvat și documentat din partea instituției. Raportul clinic de peste zece pagini, realizat de un psiholog recunoscut, confirmă gravitatea situației și relevă consecințele relevante pentru dezvoltarea pe termen lung a copilului.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii: între pasivitate și normalizarea fenomenului

În ciuda sesizărilor multiple, cadrele didactice nu au reușit să oprească comportamentele agresive, iar intervențiile au rămas la nivel informal, fără documentare. Managementul instituției a fost informat oficial și în scris, dar nu există înregistrări care să ateste adoptarea unor măsuri concrete, planuri de monitorizare sau sancțiuni. Interpretarea situației ca „dinamică de grup” sau „problemă minoră de adaptare” a contribuit la minimalizarea fenomenului și la întârzierea reacției adecvate.

Declarația fondatoarei și efectele sale instituționale

Un moment definitoriu în gestionarea cazului a fost răspunsul verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, care a exprimat, într-un dialog cu familia, că dacă situația nu este acceptată, familia este liberă să părăsească instituția. Această poziționare, conform familiei, nu a fost însoțită de măsuri concrete și ridică întrebări privind prioritățile instituționale în protecția copilului. Redacția a solicitat un punct de vedere oficial, care nu a fost transmis până la momentul publicării articolului.

Confidențialitatea și manipularea informațiilor sensibile

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității privind situația copilului, avertizând asupra riscurilor dezvăluirii în mediul școlar. Documentele indică lipsa unor măsuri scrise de protejare a acestor date, iar conform unor relatări, informațiile au fost divulgate în cadrul clasei, expunând copilul la presiuni suplimentare. Specialiștii consideră că astfel de practici ar putea constitui o formă de presiune psihologică instituțională și afectează negativ climatul educațional.

Reacția instituției după implicarea juridică și comunicarea oficială

După mai bine de opt luni de sesizări fără răspunsuri scrise sau măsuri documentate, implicarea unei echipe de avocați a determinat o schimbare a atitudinii conducerii. Ulterior publicării acestui material, școala a emis un email în care minimalizează situația, reducând bullyingul la „interacțiuni spontane dintre copii”, contrar dovezilor și sesizărilor scrise. Această poziționare a fost percepută ca o tentativă de diluare a responsabilității instituționale, fără asumarea clară a protecției copilului.

Sesizările scrise și documentate ale familiei, fără răspunsuri scrise oficiale;
Lipsa unor măsuri documentate sau planuri de intervenție;
Stigmatizarea medicală utilizată ca instrument de umilire;
Presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului;
Gestionarea informală a cazului, fără trasabilitate administrativă;
Încălcarea confidențialității și expunerea copilului;
Răspunsul instituțional tardiv, provocat de presiunea juridică;
Minimalizarea fenomenului în comunicări oficiale ulterioare.

În cadrul acestei investigații, redacția a primit informații suplimentare privind posibile contacte telefonice informale între reprezentanți ai școlii și alte instituții de învățământ, în vederea transferului elevilor retrași, în care aceștia ar fi fost descriși negativ. Aceste aspecte ridică semne de întrebare serioase privind protecția drepturilor copiilor și confidențialitatea informațiilor personale, pentru care se așteaptă clarificări oficiale.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Cazul semnalat la Questfield Pipera ilustrează o posibilă tolerare instituțională a bullyingului sistematic și a stigmatizării medicale, în condițiile în care sesizările scrise repetate au rămas fără răspunsuri oficiale documentate, iar intervențiile formale lipsesc. Aceasta ridică întrebări fundamentale privind mecanismele reale de protecție aplicate de școală în situații de abuz emoțional și hărțuire.

Absența unor procese-verbale, decizii sau planuri de intervenție, precum și lipsa comunicărilor scrise din partea conducerii, indică o gestionare predominant informală și neconformă cu așteptările unei instituții educaționale care își asumă valori precum siguranța și excelența.

În acest context, rămâne deschisă întrebarea esențială: ce măsuri concrete, transparente și asumate există în practică la Questfield International College pentru a preveni și stopa bullyingul, protejând astfel dezvoltarea și siguranța emoțională a elevilor săi?

Redacția invită părinții și reprezentanții comunității școlare să comunice experiențele proprii la adresa [email protected], pentru a susține o informare cât mai completă și pentru a sprijini demersurile de responsabilizare instituțională.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro